Soiurile tradiționale se păstrează în grădini, nu doar în congelatoare
Băncile de gene păstrează semințe la temperaturi scăzute, în condiții controlate. E o muncă indispensabilă. Dar o sămânță ținută ani la rând într-o cameră frigorifică nu se mai adaptează la nimic: nici la o secetă nouă, nici la un dăunător nou, nici la un sol schimbat.
Soiurile rămân vii acolo unde sunt cultivate an de an. Această conservare „în câmp” — in situ,
numită în documentele europene și conservare în fermă — o fac aproape exclusiv grădinarii și micii fermieri. Ea păstrează vie biodiversitatea cultivată. Ei sunt,de fapt ,cea mai mare banca de seminte a oricarei tari,chiar si daca nu apare în nicio statistică.
România are încă ce alte țări au pierdut
România este printre puținele țări din Uniunea Europeană în care gospodăria familială și grădina de lângă casă sunt încă o realitate largă. Asta înseamnă oameni, pământ și cunoaștere transmisă din generație în generație — exact condițiile în care o rețea de păstrători poate funcționa.
Instituțiile publice de cercetare care păstrează soiuri autohtone lucrează cu resurse limitate și nu pot cultiva an de an tot ce au în colecție. O rețea organizată de grădinari nu înlocuiește băncile de gene. Le poate oferi pământul și mâinile de care au nevoie.
Dreptul vine împreună cu responsabilitatea
Susținem dreptul oamenilor de a păstra, folosi și schimba semințele pe care le cultivă. Credem la fel de ferm că acest drept devine credibil doar când e însoțit de documentare.
O rețea care poate spune, pentru fiecare lot, de unde provine soiul, cine l-a înmulțit, cum a fost izolat și câte semințe răsar, nu cere încredere pe cuvânt. O arată. De aceea Statutul nostru nu vorbește doar despre păstrare, ci și despre „testarea germinatiei” și „trasabilitatea loturilor” (Art. 9).
Cum lucrăm pe acest subiect
Fără partide și fără campanii electorale. Asociația este apolitică prin Statut. Discutăm cu instituțiile publice, indiferent de cine le conduce, pe baza datelor.
Cu surse. Nu folosim cifre pe care nu le putem verifica, chiar dacă circulă și sună bine.
Cu propuneri, nu doar cu critici. Pentru fiecare problemă pe care o semnalăm încercăm să spunem ce ar funcționa în loc.
Împreună cu instituțiile, nu împotriva lor. Băncile de gene, bibliotecile, muzeele și școlile sunt parteneri firești ai oricărei rețele de semințe.